Memoria unui om stocheaza mii de amintiri. Unele sunt frumoase si iti dau o stare de bine, altele urate ce iti provoaca un gol in stomac ( si nu unul dragut, ca nu are fluturasi la baza, ci unul care iti provoaca o stare de greata).
Stiinta clasifica memoria in 3 parti mari si late : memorie senzoriala, memorie de scurta durata si memorie de lunga durata (clasificare din punct de vedere al timpului, care pana la urma e cel care ne poarta prin viata).
Un lucru foarte trist e ca amintirile, care se strang de-a lungul vietii noastre, de-a lungul secundelor, orelor, zilelor si anilor, impartindu-le in bune si rele, apartin fiecare de un tip diferit de memorie. Desi putem spune ca toate sunt senzoriale, cele bune apartin de memoria de lunga durata, iar cele rele de cea scurta.
E foarte trist acest lucru, ne complica viata intr-un mod inutil si avand in vedere ca fiecare din noi e obiectiv cand vine vorba de viata altora, sunt extrem de subiectiv legat de propria existenta.
As putea sa lungesc generalinzand dar cred ca ma pot face concisa prezentand un exemplu clar.
O RELATIE
Am observat din experienta proprie, ca amintirile bune si rele legate de persoana pe care se presupune ca o iubesti demonstreaza concret ipoteza mea. Nu putem spune ca o relatie la inceput e perfecta, o luna de miere plina de rapsodii de sentimente, in care ajungi sa te cunosti sa sa te indragostesti. Desi toti aruncam la un moment dat vorbe "nu mai e ca la inceput", cum era atunci la inceput? erau certuri si atunci, si discutii din nimicuri, dar nu ne amintim si neajunsurile, in cuprinsul unei relatii, cand certurile se agraveaza, sau apar motive de cearta mai urate, nu ne putem aminti decat faptul ca era asa frumos la inceput. Si cu trecerea timpului,cu fiecare cearta care, in momentul desfasurarii scoate tot ce e mai rau din noi, nu reprosam decat lucrurile negative, nu conteaza ca poate cu o zi in urma, din 24 de ore 20 au fost frumoase, calme linistite, si in 4 ai facut ceva urat, cearta nu va scoate din noi decat acele ore negative, amintiri care apartin memoriei de scurta durata. Cand ai nervi si vrei sa te impui, orgoliul nu iti permite sa iti amintesti si lucrurile frumoase, arunci vorbe legate doar de ce te-a ranit si te-a durut.
Cand vine vorba de prezent, ne lasam purtati de furie, si doar viitorul va scoate la iveala adevaratele sentimente pe care le avem, doar cu trecerea timpului amintirile frumoase, stocate in memoria de lunga durata, isi fac aparitia, doar in viitor, unde memoria de scurta durata, cu amintirile ei acre si dureroase,nu poate ajunge, doar atnci, cand (oarecum) gandim la rece, regretam prezentul devenit trecut si am vrea sa revenim acolo cu o masina a timpului pentru a indrepta ce s-a distrus.
