Departe...atat de departe...

Emotii si dor,durerea dulce-n asteptare,sentimente crescand in suflet cand nu credeai ca e posibil,nu iti doreai,nici nu te-ai fii gandit.Si totusi au rasarit,si au crescut pana cand ai realizat ca vrei sa le-ngrijesti...ca pe o floarea-albastra,ii dai lumina soarelui din zambetele tale,si apa vietii gandurilor fara noima si speri sa infloreasca vesnic mai plina in culoarea cerului senin...Un univers nou inchis in tine si prin el...

Sunt anumite momente in viata cand trebuie sa devenim constienti de ceea ce se petrece in jurul nostru si sa incercam sa ne maturizam.Si incercam si incercam si uneori nu reusim,pentru ca fiecare din noi are dilemele lui si traieste drame proprii care pare nerezolvabile.Dar "Cu suficienta determinare,nici un tel nu e de neatins".Asa ca hai sa ne urmam visele,oricare ar fii ele...fie ca vrem sa ne indragostim sau sa realizam ceva in plan profesional...