Sa te simti viu!!!

Numai zambete! Sa zambesti mereu! Sa fii fericit! Sa te simti impacat cu propria persoana! Sa fii iubit! Sa iti vezi visele implinindu-se cu ochii... Cum poti sa fii fericit fara lacrimi? Cum poti sa te simti iubit daca nu te-ai simtit si singur. Fara sentimente negative nu apreciezi lucrurile pozitive din viata. Ma simt singura cand sunt inconjurata de prieteni,zambesc din reflex si plang in interior.Nu plang eu,plange o persoana pe care nici eu nu o cunosc. Am pierdut ceva ce ma ajuta sa dorm mai impacata.Sentimentul de pace pe care puteam sa il am atunci cand eram singura cu gandurile mele. Par asa departe vremurile cand adoram sa fiu singura sa pot sa respir usurata si sa-mi fac curatenie in suflet. Acum nu mai suport un minut fara cineva langa mine. Si inca nu pot sa inteleg de ce? Oare am acumulat prea multe lucruri in interior? Lucruri ce ma apasa prea rau ca sa le mai pot suporta singura? Imi lipseste ceva,nu stiu exact ce,dar ca trebuie sa fie mult prea important si nu ma lasa sa respir. Am pierdut contactul direct cu propria persoana,am in interior o necunoscuta care se zbate dupa ultimul fir de aer,se sufoca singura si eu ma simt neputiincioasa in incercarea de a o aduce la lumina... Si ceea ce e mai ciudat e ca apreciez tot ce simt la un alt nivel. Cu toata confuzia din prezent simt ca traiesc!

Iubirea conteaza mai putin...

Peste tot in jur se comercializeaza dragostea,iubirea,sentimentul profund si vesnic care te leaga de cineva pe viata.Peste tot.....Crestem cu niste idei preconcepute de "happy ever after",suntem hraniti cu ele incepand cu basmele pe care le ascultam atunci cand suntem copii si continuand cu filmele siropoase sau anumite emisiuni.E adevarat ca exista si variantele negative in toate exemplele de mai sus,mai putin in basme,dar tindem sa gravitam cu speranta catre cele pozitive.Poate ca datoram acest optimism povestilor de la inceput,sau poate datoram acest optimism geneticii umane la modul general.Nu pot sa raspund la aceasta intrebare,dar pot afirma ca fiecare dintre noi patreaza in suflet ideea de iubire adevarata.Ce facem cu aceasta idee difera de la fiecare persoana in parte.Unii dintre noi o folosesc din amor propriu si ratacesc prin viata distrandu-se cu ce simt ceilalti,si supravietuiesc dependenti de asta,altii se folosesc de ideea din sufletul alcuiva din frica de a nu isi folosi ideea proprie.Unii din noi se agata disperanti de ea si devin orbi,vazand iubire vesnica in fiecare persoana cu care ajung sa fie apropiati,altii sunt constienti de ea,dar prefera sa o ignore.Unii din noi si-au trait deja ideea si au suferit pentru ca s-au inselat,dar nu isi pierd speranta,altii dupa ce s-au ars o data renunta si devin amari in suflet.
Iubire vesnica...daca exista sau nu cu adevarat,daca avem doar un unic suflet pereche sau mai multe,acest fapt conteaza prea putin.Importanta e ideea ce ne este plantata in suflet,fie ca o ingrijim si o ajutam sa creasca,fie ca o lasam prada ofilirii,ea ne ajuta sa fim oameni mai buni...

Drum spre viata...

Am fost un copil normal,putin rautacioasa si foarte galagioasa dar si egoista ... ca majoritatea copiilor cred.Dar ceea ce mi-a ramas in minte e destul de amuzant,pentru ca am fost un copil care plangea mult,din orice motiv.Era felul meu de a ma descarca,si era necesar sa plang,pentru ca altfel lesinam...cred ca asta e si motivul pentru care mama ma batea (ce-i drept,o meritam...si uite ca am ajuns bine) si ma lasa sa plang fara sa isi mai bata capul cu mine.Sau cel putin asa credeam eu,in acele momente,in care ma inchidea intr-o camera cu fata in perna deja uda de lacrimi,ca nu o intereseaza.Si dramatizam!...Vaaai,dar cum dramatizam...Desi eu tin vag minte,a avut grija mama sa imi povesteasca cum,dupa ce ma lasa singura,astepta in spatele usii sa ma asculte,ingrijorata,caci deja ii era mila de mine.Nu era o decizie tocmai buna,pentru ca i se rupea sufletul de fiecare data auzindu-ma.De ce? Gandeam cu voce tare,printre sughiturile plansului si ma vaitam de ai fi avut impresia ca nu exista copil mai nefericit ca mine..Si astfel citez "Doamne doamne,ce am facut eu sa merit astaaa? De ce eu?...Nu ma iubeste si pe mine nimeni!!"...si tot asa,vreme de jumatate de ora,dupa care treceam rapid la ranjete si uitam instantaneu si de bataie,si de depresie si fugeam la mama,ii saream in brate si o pupam,de parca nu s-ar fi intamplat nimic. Acum am crescut,nu mai plang si nu mai fac drame,in schimb,exact ca si atunci cand eram mica,ma supar 5 minute si imi trece,uit,ca si cum m-as impaca singura.De fapt,cu cat trece timpul incep sa observ ca din ce in ce ma deranjeaza mai putine lucruri.In momentul de fata,nu pot sa imi aduc aminte cand m-am suparat pe cineva ultima data,desi,avand temperamentul pe care il am,majoritatea profita....

"In acest moment sunt 6,470,818,671 de persoane in lume...Unii dintre acestia traiesc cu frica,altii se intorc acasa...unii spun minciuni pentru a trece mai usor peste zi,altii se infrunta cu adevarul...unii sunt rai,in razboi cu binele,altii sunt buni luptand impotriva raului....
6 miliarde de oameni in lume,6 miliarde de suflete...si cateodata ai nevoie doar de 1 singur...."

O clipa poate sa nu fie chiar atat de scurta uneori,ea ingheata in timp cateodata,fara voia noastra,atunci cand bataile inimii se intetesc,si suntem surprinsi placut sau neplacut.In acel moment mintea noastra,imaginatia noastra,o iau razna,si de cele mai multe ori nu le putem controla. Momentan starea mea e de la foarte bine in sus,asa ca nu o sa vorbesc si despre partea negativa a acestui lucru.O sa vorbesc in functie de ce simt in prezent,pentru ca sunt sigura ca roata se va intoarce,la urma urmei orice minune dureaza 3 zile. Am deviat de la subiect.Incercam sa vorbesc despre surprizele vietii,si anume surprizele placute,euforice.Surprize?Da,situatii si sentimente total neprevazute.Pentru ca uneori lucrurile nu ies asa cum am planuit,sau poate nu le-am planuit si am actionat din intuitie,si astfel suntem pusi in fata ineditului,si cu putin noroc acel inedit ar putea fii cel mai bun lucru din viata noastra.Nu ne asteptam,nu dorim,dar se intampla,contrar dorintei noastre.Pentru ca suntem cuprinsi de frica neprevazutului,dar si de exaltare,am vrea sa inchidem ochii si sa ne lasam purtati de acele lucruri noi...de acele sentimente noi...Nici nu putem sa facem altceva decat sa speram ca totul o sa fie bine... Pentru ca uneori nu ne asteptam la nimik de la viata,suntem mult prea pesimisti pentru a avea anumite dorinte,asa ca viata isi invarte roata brusc la acea clipa care se opreste...pentru ca uneori ne mai si indragostim...

Quote...

"Uite care-i propunerea,nu suntem impreuna,nu suntem combinati,nu sunt nimic pentru tine,fara sentimentalisme si porcarii din aceeasi categorie.E ceva pur fizic,daca o s fie sex,o s fie sex protejat...de fapt nu e nevoie nici sa vorbim...prieteni cu beneficii...atat!ok?"
In prima faza te gandesti,wow,ce baiat nu ar vrea sa auda cuvintele astea in gura unei tipe...intrebarea mea numarul 1? Cum ar reactiona daca ar fi pusi in fata faptului? Din cati baieti cunosc,primul meu instinct e sa spun ca toti ar raspunde afirmatic.Fara nici un moment pierdut d gandire,fara nici o secunda irosita in plus.Intrebarea mea numarul 2?? Daca as fi pusa eu in fata faptului,as avea tupeu sa rostesc aceste cuvinte,cu siguranta ca nu as fi refuzata? Greu de zis.Cred ca ramane la nivelul unei fantezii,inca una adunata la gramada.E ciudat cum evolueaza viata,acum 2 ani traiam cu alta intrebare: cum ar reactiona un tip daca l-as saruta pe neasteptate,si incercam sa imi fac curaj,nu era un sarut chiar din senin,pt ca el deja imi facuse aceeasi faza si eu doar vroiam un simplu repeat.Din nefericire nu am gasit niciodata tupeul necesar.Nu sunt genul care sa initieze astfel de situatii inedite si surprinzatoare,care aduc putina adrenalina,dar nici nu sunt genul care sa refuze daca initiatorul e cealalta persoana.Si imi pare rau putin...pentru ca in viata de multe ori daca vrei sa ai un lucru facut bine trebuie sa il faci tu insati/insuti,e greu,ai nevoie de curaj,dar e necesar.Ma am exemplu pe mine,pentru ca simt ca am pierdut prea multe lucruri astfel,asteptand ca ele sa mi se intample de la sine si fara nici un impuls.Nu ma plang,nu zic ca nu am avut noroc chiar si in "lenea mea",pentru ca majoritatea lucrurilor pe care le-m dorit chiar s-au intamplat de la sine,mai devreme sau mai tarziu (mai mult mai tarziu si de asta zic ca e muult mai bine mai devreme).Pacat ca putinele parti ale imaginatiei mele care nu s-au implinit cantaresc inzecit in comparatie cu cele care s-au implinit.Asa ca stau si ma intreb cum as putea sa fac rost de curajul necesar? De unde fac rost de mai multa incredere in mine insami? Baieti,merita sa incerc,macar de dragul unui experiment,ce am citat mai sus intre ghilimele?...cred ca raman cu un semn de intrebare deasupra capului...
"Prieteni cu beneficii",sau,cum am auzit recent la un amic,o expresie putin mai vulgara,din perspectiva fetei implicate,"fuck-friends".Eu,personal,o prefer pe prima.Nu am incercat aceasta experienta,nu sunt impotriva,dar consider ca e destul de greu de intretinut o astfel de relatie.Pentru ca e nevoie de foarte multa incredere reciproca.E aproape imposibil sa apara sentimente,romantice,sau poate putina gelozie sau remuscari,si cel mai probabil acestea apar doar la una din cele doua parti implicate (eu as paria pe partea feminina).Totul s-ar complica,mai devreme sau mai tarziu,si ceea ce se vrea extrem de simplu la inceput,ar provoca foarte multe dureri de cap.Nu e necesar...Teoria se va bate mereu cap in cap cu practica,in orice situatie si in orice domeniu.Practica cred ca deja am explicat-o,teoria sta in felul urmator:se presupune ca fiecare avem anumite nevoi fizice iar aceasta varianta ar suplini totul,in lipsa de altceva,fara dureri de corason sau alte stresuri.Pentru ca DA,in teorie,aceasta este varianta perfecta pt a satisface ambele parti,si DA,ar functiona,daca omul nu ar fi o persoana imperfecta de cand a aparut pe suprafata pamantului.Ca toate incercarile noastre de a atinge starea de fericire,acele stupide endorfine care fac viata mai roz,si aceasta situatie va continua sa fie incercata de noi,mai ales de cei tineri.Poate ca daca am fi mai maturi ar fi mai usor de intretinut,numai ca cei care deja s-au maturizat cauta ceva mai mult si nu mai sunt interesati de aceasta perspectiva.Asa ca ne ramane noua,celor cu varsta intre 15-25 de ani (e pacat cat de mult a coborat limita de varsta...trist dar adevarat). Tot noi ne batem capul si cu consecintele,dar suntem tineri,si avem puterea sa trecem peste.Si asa ne indragostim zi de zi de persoane nepotrivite,varsam lacrimi inutile si suferim,in egala masura,fete sau baieti, iar noi,fetele,cu toate ca lumea si-a schimbat putin conceptiile si femeia s-a emacipat,vom visa mereu la un "Fat-frumos,pe un cal alb" care vine in ajutorul printesei aflate la ananghie,cu toate ca a devenit prea penibil ca sa mai recunoastem...

Fan corner!...din nou copii...

I feel my wings have broken
In your hands
I feel the words unspoken
Inside
When they pull you under
And I would give you any thing you want
You were all I wanted
All my dreams are falling down
Crawling round and round and round

Somebody save me
Let your waters break right through
Somebody save me
I don't care how you do it
Just save, save
Come on
I've been waiting for you

I see the world has folded in your heart
I feel the waves crash down inside
And they pull me under
And I would give you anything you want
You were all I wanted
All my dreams have fallen down
Crawling round and round and round

Somebody save me
Let your waters break right through
Somebody save me
I don't care how you do it
Just save, save
Come on
I've been waiting for you

All my dreams are on the ground
Crawling' round and round and round

Somebody save me
Let your waters break right through
Somebody save me
I don't' care how you do it
Just save me, save me
I've made this whole world shine for you
Just save, save
Come on
I'm still waitïng for you!!!



Ce pot sa mai adaug? Mai nimic...nu sunt genul de fan care sa tipe sau sa lesine,nu sunt incredibil de entuziasta,dar trebuie sa ii dau Cezarului ce e al Cezarului!!! Am facut acest post pentru ca pt mine,Tom are fizicul perfect,exact cum mi-as dori eu sa fie Mr.Rght,nimic in plus,nimic in minus.Aproape ca mi l-am imaginat cand era mica,gen 8-10 ani,atunci cand noi fetitele descoperim calitatile imaginatiei,si recreem scenarii,cu ajutorul papusilor noastre,Barbie se indragosteste de Ken si viceversa,si traiesc fericiti pana la adanci batraneti,cu copii,casa de vis si tot tacamul.Visele copilariei raman acolo,in amintiri si se pierd usor usor pana dispar complet la o anumita varsta...si nu vreau asta,nu vreau sa pierd copilul din mine....

Stim ce vrem de la viata?

Tu stii ce vrei? Cred ca am fost intrebata prea des acest lucru.Desi viitorul e imprevizibil,cu totii facem planuri...vise,dorinte sau idei,pe care le rostim in gand sau cu voce tare,vise personale,vise impartasite.Dar visele sunt menite sa ramana asa...niste vise.Ce vrem de la viata? Fiecare trebuie sa-si raspunda pt sine.Eu stiu ce vreau? E subiectiv.Entuziasmul pune stapanire pe mine in momente mai euforice,ca sa spun asa,si i-au decizii pe baza a ceea ce simt,nimic obiectiv si totusi sunt alegerile perfecte in momentele respective.Consecinte? Normal,totul are consecinte pe care trebuie sa le suportam fara exceptii,fie ca acele consecinte sunt doar niste simple regrete p care le resimtit,pareri de rau sau lacrimi amare.Nimic nu e batut in cuie,cu atat mai putin viitorul,asa ca nu inteleg cum as putea sa-mi aleg ce vreau de la viata acum,in prezent.Mai ales in conditiile de fata,cand nici unul din planurile de viitor nu au iesit asa cum ma asteptam...nici pe departe.Cum sa fac promisiuni in baza atator necunoscute care ma induc in eroare mai tarziu?Sau daca le fac,cum ma tin de ele? Daca nu ma tin de promisiuni inseamna ca am mintit? Daca la momentul promisiunii toate cuvintele care le-am rostit au fost din inima,dar cu timpul,lucrurile s-au schimbat,promisiunile se mentin chiar daca nu se mai indeplinesc conditiile in care au fost facute? Minciunile pe care si cel care le rosteste le crede la momentul respectiv mai pot fii numite minciuni?..Minciuni adevarate pana la un moment dat. Cati dintre noi nu au zis,macar o data "de maine voi...." si au vorbit serios in acel moment,ca odata pusi in fata faptului sa nu se intample nimic.Asa ca nu stim ce vrem de la viata,nu stim pe cine vrem de la viata,nu stim ce ne dorim pe viitor.Nimeni nu stie!...Stim doar ce simtit,ce visam si ce ne dorim acum,IN PREZENT! nimic mai mult...
Nu sunt o persoane indecisa,sunt doar cineva care realizeaza ca nu-i nici un rost sa ne batem capul cu ceva mai mult decat aceasta clipa,clipa de "ACUM",in speranta clipei de "MAINE"!

someone special...

Cateva randuri simple,pentru o persoana care mi-a ajuns in suflet intr-un mod aproape imposibil,o persoana pe care nu o cunosc si pe care din pacate,cel mai probabil nu o voi cunoaste niciodata.Pentru ca a avut asupra mea o amprenta mai mare decat va stii vreodata,m-a ajutat fara sa realizeze sa ma ridic de jos.E ciudat cat de mult pot valora niste cuvinte simple de altfel,poate goale si lipsite de sentiment,dar spuse la momentul potrivit.O persoana care probabil ma cunoaste mai bine decat oricine prin faptul ca nu m-a cunoscut niciodata.O persoana departe de mine pe care o port destul de des in gand,o persoana care m-a facut sa ma simt in siguranta,protejata,doar printr-un fel dezinvolt de a se interesa de persoana mea,chiar daca totul a fost intr-un mod platonic.O persoana pe care nu am vazut-o niciodata,dar al carui zambet mi-l pot imagina luminand o incapere,pentru ca m-a facut sa rad de atatea ori si sa uit de toate grijile mele...Pentru ca m-a facut sa vad viata mai roz decat as fii reusit singura...
De ce scriu acum despre el? E destul de simplu cred,ii simt lipsa mai mult decat m-as fii asteptat,mi-e frica de faptul ca a ajuns sa fie o persoana necesara in viata mea,si mi-e dor de timpul si de atentia pe care mi le acorda...Lucruri simple de fatada,speciale pentru mine,chiar daca sunt amagiri.Cateva cuvinte pentru el,pentru ca ii sunt recunoscatoare,fie totul mai putin adevarat si mai mult fals,amagire in adevaratul sens al cuvantui,chiar daca eu sunt pentru el doar o pierdere de timp la un moment de plictiseala...Toate aceste lucruri care nu au asteptari...de la o prietenie sincera care pare sa fie mai dulce ca nectarul,si care nu tine cont de realitate,unde probabil ea nu exista cu adevarat catre niste sentimente de reverie adanc sculptate in inima mea.
Mi-e dor probabil de o iluzie...iluzia unui vis fara defecte,pus pe un piedestal,sus,unde sa nu il pot atinge! "You don't care about the rest cause You know baby,you are the fuckin best!... "

ceva interesant...

Uite si ceva amuzant peste care am dat de curand...eu una ma regasesc :X:X:X:X

Cum se roaga fiecare zodie atunci cand se afla la ananghie?

Berbec: Oh, Doamne! Te rog frumos sa imi dai rabdare, caci am mare nevoie de ea. Si o vreau ACUM!
Taur: Doamne, te rog frumos ajuta-ma sa invat sa accept schimbarea in viata mea. Dar nu acum, mai lasa-ma sa mai astept un pic.
Gemeni: Doamne, am si eu o rugaminte. Am o mica intrebare pentru tine, daca ai timp. Cine esti? Ce exact esti? Unde te afli? Cati sunteti acolo, esti unul singur? Nu pot sa imi dau seama.
Rac: Doamne, pentru mine esti ca un tata. Vreau sa ma pot baza pe tine, sa imi dai siguranta, mai ales acum in momente grele cand mama este atat de departe de mine.
Leu: Tatal nostru al tuturor, cred ca esti mandru sa ai un fiu ca mine.
Fecioara: Doamne, fa lumea un loc mai bun si te rog mult nu repeta greseala de ultima data, ca uite ce-a iesit.
Balanta: Doamne, stiu ca ar trebui sa iau deciziile de una singura. Dar, pe de alta, parte, tu ce crezi ca ar trebui sa fac? Astept un sfat din partea ta, un semn, orice.
Scorpion: Doamne, ajuta-ma sa imi iert dusmanii, macar pe cei vechi de 10-15 ani, chiar daca nenorocitii nu merita.
Sagetator: Oh atotputernicule, atotstiutorule, atotiubitorule, omniprezentule, vesnicule Dumnezeu, te rog inca o data: ajuta-ma sa nu mai exagerez.
Capricorn: Doamne, voiam sa ma rog, dar am realizat ca trebuie sa imi dau seama singur care este solutia pentru problemele mele si sa ma descurc singur. Mersi oricum.
Varsator: Buna, Doamne. Unii spun ca esti barbat. Altii spun ca esti femeie. Eu spun ca fiecare dintre noi este Dumnezeul sau. Asa ca, de ce sa ne rugam? Hai sa petrecem mai bine!
Pesti: Dumnezeule atotputernic, in timp ce beau ultimii 50 ml de Whisky din paharul meu pentru a-mi ineca durerea si nefericire, fie ca starea mea de ebrietate sa fie pentru onoarea si gloria ta.

Scuzele zodiilor :

Berbec: Nu am facut eu asta. Am fost fortat sa fac asta. A fost doar un accident. Nu a fost nimic intentioanat. Fiecare dintre noi are dreptul sa faca ceea ce ii place.
Taur: Am mai facut asta de multe ori si nu am stiut ca este gresit. Credeam ca voi economisi niste bani prin asta. Nu mi-am dat seama. Aveam de gand sa repar totul cat de curand. Mi-era foame.
Gemeni: Poftim? Nu inteleg despre ce vorbesti.Cine, eu? Nu am crezut ca se va intampla asa. Nu eu, X a facut acest lucru. Haha, ce gluma buna, hai sa trecem peste discutia asta.
Rac: Am simtit ca trebuie sa fac acest lucru. Asa am simtit. E o traditie pe care a trebuit sa o urmez. Am fost obligat sa fac asta. Totul a inceput in copilarie.De fapt, mama m-a sfatuit sa fac asta.
Leu: Nu stiam ca ma vede cineva. Nu gandeam clar. Am anumite privilegii, ar trebui sa mi-se ierte acest lucru. As prefera sa uitam cu totii cele intamplate.
Fecioara: Contabilul mi-a spus ca totul este in ordine. Doctorul mi-a spus sa procedez asa. Nu stiam ce fac de fapt. Nu m-am putut abtine. Am gresit, nu se va mai repeta. Pot sa si semnez pentru asta.
Balanta: Am facut asta numai pentru ca si sotul meu/sotia mea o face. X m-a facut sa fac asta. Nu am putea ajunge cumva la un compromis? M-am luat dupa X,imi cer scuze. Sunt o victima a sistemului si a conjuncturii.
Scorpion: Asa ma simteam atunci. Nu m-am gandit ca voi fi prins. Nu am vrut sa o fac. Nimeni nu mai trebuie sa afle acest lucru. Credeam ca sunt pe moarte. Nu stiam ce naiba fac.
Sagetator: Trebuia sa fac asta, altfel eram dat in judecata. Avocatul mi-a spus ca totul este in regula. Ce mare lucru? Guvernul este de vina. Este un lucru rasist (sexist sau o decizie politica gresita).
Capricorn: Nu este ceva serios. Eu doar am urmat ordinele. Totul s-a intamplat atat de repede. Slujba mea este de vina. Chiar! Aveam nevoie de bani.
Varsator: Toti ceilalti faceau acelasi lucru. Era cel mai interesant lucru de facut. Ma plictiseam rau de tot. Si ce e cu asta? Ce vei face in acest sens? Cui ii pasa de lucrurile astea stupide pana la urma?
Pesti: Am fost influentat. Dumnezeu mi-a spus sa fac asa. Eu doar am indeplinit dorinta Domnului. Credeam ca ma pot opri pana sa pierd controlul. Nu mi-am dat seama cat de tarziu se facuse.

Daca fiecare zodie ar purta pe spate un semn de circulatie, care ar fi acesta?

Berbec - Oprirea si stationarea interzise.
Taur - Drum ingustat. Depasirea interzisa.
Gemeni - Punct de informare turistica.
Rac - Puneti-va centura de siguranta
Leu - Drum cu prioritate.
Fecioara - Intoarcerea interzisa!
Balanta - Intersectie nesemaforizata.
Scorpion - Atentie! Succesiune de curbe deosebit de periculoase.
Sagetator - Sfarsitul tuturor restrictiilor.
Capricorn - Limitare de viteza.
Varsator - Parcare cu plata. Timp limitat 1 h.
Pesti - Drum alunecos si cu denivelari.

De cati ...este nevoie ca sa schimbi un bec

Berbeci. Nu te mai intreba, deja l-au schimbat!
Taurii. Se gandesc intotdeauna la toate, asa ca folosesc becuri care nu trebuiesc schimbate.
Gemeni. Este nevoie de cel putin doi care sa scoata din functiune vechiul bec, doi care sa cumpere unul nou, doi care sa scrie o carte despre asta si inca doi care sa discute intr-un show sau pe un forum despre bec.
Raci. Mama lor il va schimba pentru ei. Iar daca ea nu este prin preajma, atunci vor aprinde o lumanare. Dumnezeu este intotdeauna alaturi de ei.
Lei. De nici unul. Echipa de profesionisti pe care o au mereu in preajma il va schimba pentru ei.
Fecioare. De obicei una este de ajuns. Oricum, va curata priza in prealabil, va citi informatiile destinate utilizatorului si garantiile becului.
Balante. Pai, de cel putin doua pentru a cumpara becul si de alte cateva pentru a cumpara accesoriile necesare pentru schimbarea becului si poate alte cateva pentru a duce becul inapoi daca este defect.
Scorpioni. Pentru Scorpioni becul nu se schimba. El se transforma. Doar apasa pe un buton si activezi alt bec. Dar de ce intrebi? Esti de la o agentie de asigurari?
Sagetatori. Ei nu schimba becuri, dar te pot invata pe tine cum sa faci acest lucru.
Capricorni. Capricornul este ocupat momentan. Secretara va va raspunde mai tarziu.
Varsatori. Varsatorii nu trebuie sa schimbe becuri. Pot inventa unele mai bune.
Pesti. O Doamne, nu stiu. Dar becul se va schimba singur, daca asta este dorinta Domnului.