Sa te simti viu!!!

Numai zambete! Sa zambesti mereu! Sa fii fericit! Sa te simti impacat cu propria persoana! Sa fii iubit! Sa iti vezi visele implinindu-se cu ochii... Cum poti sa fii fericit fara lacrimi? Cum poti sa te simti iubit daca nu te-ai simtit si singur. Fara sentimente negative nu apreciezi lucrurile pozitive din viata. Ma simt singura cand sunt inconjurata de prieteni,zambesc din reflex si plang in interior.Nu plang eu,plange o persoana pe care nici eu nu o cunosc. Am pierdut ceva ce ma ajuta sa dorm mai impacata.Sentimentul de pace pe care puteam sa il am atunci cand eram singura cu gandurile mele. Par asa departe vremurile cand adoram sa fiu singura sa pot sa respir usurata si sa-mi fac curatenie in suflet. Acum nu mai suport un minut fara cineva langa mine. Si inca nu pot sa inteleg de ce? Oare am acumulat prea multe lucruri in interior? Lucruri ce ma apasa prea rau ca sa le mai pot suporta singura? Imi lipseste ceva,nu stiu exact ce,dar ca trebuie sa fie mult prea important si nu ma lasa sa respir. Am pierdut contactul direct cu propria persoana,am in interior o necunoscuta care se zbate dupa ultimul fir de aer,se sufoca singura si eu ma simt neputiincioasa in incercarea de a o aduce la lumina... Si ceea ce e mai ciudat e ca apreciez tot ce simt la un alt nivel. Cu toata confuzia din prezent simt ca traiesc!