SUFLET

Timpul e atat de relativ ca si realitatea in care traim....Putem sa percepem realitatea cu toate simturile cu care am fost inzestrati,aud,vaz,simt tactil,gust,miros...toate parti fizice ale ei si astfel o putem controla in marea majoritate.Timpul in schimb face parte din cealalta categorie.Oare putem sa il simtim cu sufletul?Avem oare suflet?Am citit recent ultima carte semnata Dan Brown,bestseller ca si celelalte,"The Lost Symbol" dar nu actiunea mi-a ramas intiparita in minte,ci o parte minuscula,o idee...si anume demonstratia sufletului ca materie in lumea reala.Cum?Un om pe moarte pus intr-o capsula care cantarea pana la o unitate de masura incredibil de mica,si a carui greutate,la cateva secunde dupa moarte,atunci cand sufletul paraseste corpul,scadea cu o fractiune de gram. Sufletul exista! Pragmatismul nu ne permite sa credem ceea ce nu putem vedea,auzi,simti,gusta sau mirosi,in concluzie,omul,ca fiinta dominatoare a acestei planete isi pune baza doar in ceea ce simte fizic:materie si atat.Din moment ce totul trebuie sa aiba un opus,pt ca e demostrat ca in lumea vie totul se bazeaza pe contrarii,si materia are la randul ei antimateria,un alt subiect dezbatut intr-o carte a aceluiasi autor,si anume, "Angels and Demons".Atat de multe subiecte care par sa ajute stiinta,apartinand ei,si care il acelasi timp, confirma crezurile religioase.Evolutia omenirii,de neoprit,continua sa apropie stiinta si religia,care odata erau la poli opusi,inamici de nedisputat.Emotiile noastre reale,la randul lor explicate de stiinta ca niste reactii chimice in organism,trebuie sa porneasca de undeva.Poate ca nu reactiile chimice provoaca emotiile,si prin acele reactii ajungem sa le simtim.Spre exemplu hormonul fericirii,serotonina,sau altul,adrenalina,sunt declansate de elemente fizice din jurul nostru,dar daca totul se petrece in creierul uman,parerea mea e ca trebuie sa fie si acesta ajutat de un copilot,constiinta,care pentu mine se defineste prin suflet.Sufletul se presupune ca ne defineste la nivelul personalitatii,buni sau rai...oare constiinta nu face oare acelasi lucru? Un om fara constiinta se numeste psihopat. Desi acest cuvant a capatat o alta amploare,negativa,un psihopat nu este prin definitie rau.Un om fara constiinta este un psihopat.Adica nu simte nimic la nivel mental,nu simte regrete,remuscari,bucurie,nici un fel de emotie.Poate invata diferenta intre bine si rau,din punct de vedere logic,dar nu o poate intelege.Nu poate face conexiuni emotionale cu alte persoane,nu poate iubi sau uri.Nu putem spune oare ca este un om fara suflet?