...Era o reclama acum cateva luni...o piesa de teatru cred..."Dragostea dureaza 3 ani"...Eu nu cred...poate dureaza 3 zile...sau 3 luni...URASC cifra 3 si totusi nu te urasc pe tine.Nu am cum...nu te inteleg in primul rand si poate ca mi-e frik sa te cunosc,mi-e atat de frik sa nu pierd visul perfect care ai devenit.Dar nu-i nimic,trebuie sa iti multumesc,si iti multumesc din suflet,pentru toate clipele pe care mi le-ai dedicat,pentru increderea redaruita si nu in ultimul rand pentru ultimul tau gest,care desi a durut,a fost poate spre binele meu,faptul ca te-ai retras din peisaj inainte ca eu sa ajung sa te iubesc.Asta pentru ca eu cred in tine ca fiind persoana de care m-am indragostit.Poate ca nu m-ai crezut cand ti-am zis ca eu voi fii ce vrei thu sa fiu,amanta,iubita,amica...poate confidenta.Orice ar fi ai in mine o persoana pe care poti sa contezi,pentru ca daca nu a fst posibila relatia(desi poate ca pentru tine din start acest lucru a fost clar) nu vreau sa pierd si prietenia ta...promisiunea pe care mi-ai facut-o e inca in picioare?Chiar pot conta pe tine la nevoie?...
Cu toate astea am regretele mele...imi pare rau ca nu ai reusit sa ma cunosti cu adevarat...mereu am fst crispata de prezenta ta si foarte emotiva...as vrea sa poti sa vezi cum sunt de fapt,poate ca acum cand suntem aparent amici,nervozitatea mea nu va mai fii o problema si voi putea sa ma port normal...asa cum sunt: nebuna peste poate...exasperant de exaperanta si probabil penibila de multe ori,pentru ca nu prea ma interezeaza ce cred cei din jur asa ca nu ma port cu manusi...nu cum m-am purtat cu tn...pentru ca din prima zi frica de a te pierde m-a coplesit si am avut un trac total.Si uite ca te-am pierdut,chiar daca nu te-am avut niciodata...si nu-i nik,zambesc impacata si plina de recunostita la amintirea ta,asa ca rup din viitorul ce s-a spulberat un "te iubesc" care nu a fost sa fie si ti-l daruiesc!:*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu