Doar in prezent...pentru prezent!

Incerc sa procesez tot ceea ce mi se intampla si nu prea reusesc.Nu am reusit niciodata sa ma gandesc la viitor,prezentul a fost mereu mult prea concentrat pentru a-mi da ragazul de a incerca sa ma pregatesc pentru ceva ce probabil as putea sa ghicesc ca se va intampla.
Dar nu e o problema prea mare,pot sa trec peste consecinte,pot sa mi le asum,atat pe ale mele cat si pe ale celor din jurul meu.Nu am mari pretentii de la viata per total,nu reusesc sa ma supar pe cineva,sau sa tin o suparare mai mult de 1 minut.Nu are nici un rost.
Prezentul face parte din ceea ce vom fii,el ne dicteaza trecutul.Viitorul e indoielnic...nu cred in soarta,asa ca viitorul e subiectiv,viitorul nu are certitudini.
Incerc sa traiesc prezentul,clipa de clipa,moment cu moment.Acum prezentul meu e roz,e linistit,e plin de viata.Mi s-a mai intamplat ca anumite persoane sa imi dicteze starea de spririt,dar nu o singura persoana si nu intr-un mod voit.Nu ca acum.Nu reusesc ink sa procesez cu totul lucrurile din jurul meu.Aerul propriu-zis pare incarcat cu starile mele,cu gandurile mele,care sunt mult prea aglomerate pentru a putea sa stea inchise in mine,asa ca au explodat in jur.Si e bine,e pentru prima oara cand explodez asa dar in sentimente pozitive si nu in sentimente negative.Incep sa realizez ca sunt ca o planeta,in general am nevoie de cel putin un soare in jurul caruia sa gravitez.Nu si acum cand un singur soare imi e suficient...un soare anume,un soare catre care tind,un soare cu care as vrea sa devin un singur corp ceresc,sa ma contopesc cu razele si focul lui,si prin ardere sa ii apartin.
Momentan tu imi dictezi starea de spirit,intr-un mod logic,necesar,inevitabil dar si voit in acelasi timp.Ma simt libera si fara indoieli...din nou...pentru prima data in ultimii 4 ani...pentru prima data de cand l-am cunoscut pe stiu eu cine.Cineva care nici nu merita mentionat,desi nu ii port pica, pentru prima data am reusit sa consider ca nu a trecut prin viata mea,pentru ca asa simt...ca si cum nu am suferit acele schimbari,nu am pierdut capacitatea de a avea incredere.Nu mai am retineri...