As vrea sa fie o ordine in ceea ce notez eu aici,dar nu continui sa scriu decat ceea ce se petrece in sufletul meu zi de zi in ultima vreme,caci viata mea e atat de ciudata si ma cam invarte dupa pofetele ei,si tot ce as vrea in prezent e ca tu sa fii stapan peste ea.
Aceste "randuri" sunt ale mele si numai ale mele,numai pentru mine si sufletul meu,un fel de tezaurizare a tristetilor din trecut si bucuriilor din prezent,de dorinta sau poate de deznadejde,de speranta,refulari si aspiratii...
Sunt randurile mele,da,dar iti sunt adresate in totalitate tie,pentru ca toata persoana mea graviteaza in jurul tau,esti intregul univers si ma simt coplesita de tot ceea ce simt dar si vinovata,e ca si cum o simpla muritoare ar strange tupeul de a visa la un zeu,de a-l privi cu dorinta!
Gandurile iesite de sub pana mea,reprezinta de fapt imbracamintea sufletului meu ingandurat si trist.Trist pentru ca desi tu mi-ai luminat viata,continui sa am anumite temeri si retineri,ca si cum as fii un mic copil care deschide ochii si priveste lumea pentru prima data si e atat de fascinat de lumini si culori si in acelasi timp suspicios in fata necunoscutului.Realizez ca ceea ce mi se intampla nu e rau,dar tot apartine de necunoscut,chiar si faptul ca ma indragostesc de tine,eu,care nu mai credeam ca iubirea e posibila sau ca exista.
As vrea sa spun "ceva",dar gandurile mele s-au cam indepartat de mine,incat trebuie sa le trag inapoi ca pe niste balonase carora,dandu-le sfoara libera,s-au ridicat si s-au topit de tavan...Stii,gandurile nu au nevoie de imagine,ele izvorasc din suflet.Gandurile unei persoane sunt oglinda vie a sufletului acestora.Tot ceea ce se petrece in sinea sa este prezentat nedeghizat,neinversat,nedeformat.In mintea mea esti tu,te vad in tot ceea ce se petrece in jurul meu.Tu esti gandul meu...incepi sa devii sufletul meu...As vrea sa-ti prind si eu sufletul in maini si sa ti-l incalzesc cu dragostea mea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu