duminică, 17 octombrie 2010

Aparente...

As vrea sa pot sa te vad,desi nu stiu daca as avea ce sa-ti spun...sau as avea ce sa-ti spun dar nu as putea.Un nou inceput care prezice lacrimi,un nou TU,care nu esti pentru mine.Un TU diferit de ce am intalnit pana acum,si care imi acapareaza toate gandurile. Esti prea mult ca sa te pot asimila si trece cu vederea.O noua stare de entuziasm,cu noduri in gat si sperante desarte.
Nu pot sa vorbesc despre ce simt,dar vreau sa vorbesc despre tine.Incerci sa pari ceea ce nu esti,sau mai degraba ti-ai creat un scut,o fatada prin a te proteja.O masca de aroganta falsa aproape perfecta,dar ti se citeste in ochi faptul ca ai trecut prin multe,faptul ca ai suferit pana cand ai ajuns sa-ti pierzi increderea,desi mentii o linie de plutire incarcata cu optimism.Cu tot ce spui si faci nu reuseti decat sa ma instigi in a vrea sa te cunosc cu totul,dincolo de aparente.Esti un tip mult prea dulce si e pacat sa te inchizi intr-o cochilie rece.Nu esti deloc cum ma asteptam sa fii,imaginea de om matur inchide in sine un copil jucaus care se zbate sa iasa la suprafata si reuseste doar in rare cazuri.Nu pot sa-mi dau cu parerea despre ce ai avea nevoie,inafara de a uita.
As vrea sa imi dai ocazia sa te ajut sa uiti,sa ierti,sa te simti linistit,probabil dupa foarte multa vreme,fara sa-mi dai nimic in schimb,nici sentimente si nici promisiuni...as vrea doar sa ma lasi sa incerc sa te iubesc...

Niciun comentariu: